Descriere
La început pare a fi doar întuneric și poezie la limita somnului. Dar cu cât asculți mai mult, cu atât devine mai clar: este un cântec despre cât de frumos se prăbușește tot ceea ce părea odată etern. Despre tandrețea blocată în noroiul realității și lumina care este prea fragilă pentru a supraviețui sub greutatea propriilor speranțe.
Fiecare vers pare să șoptească prin apă - despre catastrofele interioare care se petrec în tăcere, fără martori. Și asta doare în mod special. În această lume, pe care noi înșine o construim pentru a o distruge din nou, se aude o mărturisire obosită, aproape tandră: focul a existat, doar că acum doarme sub straturi de cenușă.
Versuri și traducere
Original
A bud in the filth began to weep
The glow that was born too soft to keep
The cradle dissolved in a colorless flood
And no one could see it once was blood
Pure once, we bleed beneath the strain
Can shadows know the sorrow?
We build our worlds to break again
And dream of lost tomorrow
A voice we fake to make it heard
This sense becomes the shelter
To keep the seed
Our flame is lost beneath
Lost beneath
Our flame is lost beneath
Pure once, we bleed beneath the strain
Can shadows know the sorrow?
We build our worlds to break again
And dream of lost tomorrow
Traducere în română
Un mugur din murdărie a început să plângă
Strălucirea care s-a născut prea moale pentru a fi păstrată
Leagănul s-a dizolvat într-un potop incolor
Și nimeni nu a putut vedea că odată a fost sânge
Pur o dată, sângerăm sub tensiune
Pot umbrele să cunoască durerea?
Ne construim lumile pentru a se sparge din nou
Și visează că ai pierdut mâine
O voce pe care o falsificăm pentru a o face auzită
Acest simț devine adăpost
Pentru a păstra sămânța
Flacăra noastră se pierde dedesubt
Pierdut dedesubt
Flacăra noastră se pierde dedesubt
Pur o dată, sângerăm sub tensiune
Pot umbrele să cunoască durerea?
Ne construim lumile pentru a se sparge din nou
Și visează că ai pierdut mâine