La Casita

Imaginea este simplă, aproape cinematografică: o casă mică cu vedere, dimineața petrecută împreună, copii care au trăsături ale ambilor părinți. Totul fără praf inutil - nu este strălucire, ci un vis cald de viață cotidiană, unde fericirea miroase a cafea și aer proaspăt.

În cuvinte se simte entuziasmul pentru simplul fapt al întâlnirii: ca și cum viața trecea pe lângă, cenușie și goală, până când cineva a intrat în ea și a aprins lumina. Aici nu există poză, doar dorința sinceră - de a trăi alături, de a construi, de a împărtăși, de a îndeplini visele altora, pentru că în asta este sensul. O simplă mărturisire de dragoste, care strălucește mai puternic decât orice piatră prețioasă.