Country Country

Visul unei țări în care zgârie-norii fac loc verandelor cu balansoare sună amuzant și atrăgător în același timp. Aici, betonul este înlocuit de câmpuri de porumb, ambuteiajele de focuri de tabără sâmbătă seara, iar strălucirea birourilor de mirosul de praf de pușcă, fum și cină gătită acasă. O fantezie simplă: să iei un baros, să dărâmi tot ce este prea voluminos și să lași doar ceea ce încape în suflet.

În această imagine, fiecare are un câine în camionetă, o pușcă lângă pat și o Biblie pe noptieră. Puțin caricatural, dar tocmai asta este farmecul: parcă iei țara în mâini și o colorezi din nou - cu culorile pastelate ale satului, nu cu umbrele cenușii ale orașului. Și devine clar că în spatele ironiei se ascunde dorința banală, dar eternă - de a trăi mai simplu și mai cald.