Parola

O piesă pentru cei care nu se explică - intră direct, în șase trepte și cu un rezervor plin de încredere. Aici nu e loc de amabilități: dacă e nevoie, te găsesc, dacă e nevoie, te ridică, dacă e nevoie, te pun la pământ. Totul strict după plan, chiar dacă nu a existat un plan. Zgomotează ca o mașină de lux în metrou, joacă pe nervi ca pe corzi - cu biciuitor, brusc, cu un zâmbet de afaceri. Cuvintele sunt ca o rotire a cheii de contact: clic - și am pornit. Nici măcar„chitara în acțiune” nu răcorește focul, pentru că nu este un concert, ci un avertisment. În concluzie, piesa nu cere permisiune. E deja aici.