Descriere
Cuvintele sună ca cadrele dintr-un film vechi, care rulează în reluare lentă: fotografii, mirosuri, privirile străinilor - totul este dureros de familiar și totul nu mai este al tău. Nu este vorba de o ceartă acută, ci de o melancolie cronică: obiceiul de a te arunca în vârtejul privirilor străine, de a crede într-un scenariu cu final fericit, iar apoi de a te trezi pe podea cu sentimentul că jocul s-a terminat fără respectarea regulilor.
Muzica învăluie acest text cu blândețe, ca fumul într-o sală de cinema: fiecare cuvânt se întinde, ca și cum s-ar agăța de ultima șansă de a repara ceva. Și în această tristețe vâscoasă există ironie - parcă totul este clar de mult, dar inima alege totuși rolul în care poate cădea, respira și admira din nou, chiar dacă obiectul admirației s-a transformat în adversar. Rezultatul nu este doar o plângere, ci o cronică frumoasă a modului în care iubirea se transformă în obiceiul de a lupta cu umbra.
Versuri și muzică: Mert Çodur
Montaj, mixaj și masterizare: Kerem Akdağ
Regizor: Mert Çodur
Director de fotografie și culoare: Ekrem Özdemir
Monteur: Alperen Denizir
Stil: Irem İnanç
Versuri și traducere
Versurile acestei piese nu au fost încă adăugate.