Туман

Cuvintele sună de parcă noaptea însăși ar fi decis să testeze rezistența: luna moartă luminează drumul, stelele apasă, aerul este otrăvit, iar fiecare butuc este o capcană. Totul în jur sperie și împinge spre înșelăciune, dar în această întunecime prădătoare există un„vom trece” încăpățânat. Muzica transformă ceața într-o metaforă a întregii vieți - vâscoasă, înșelătoare, plină de răni și capcane neașteptate, dar tocmai în ea se aude puterea de a merge mai departe, chiar și atunci când nu se vede niciun pas înainte.