Mai multe piese de la Graham Barham
Descriere
Deșertul uscat, unde chiar și lacrimile s-au transformat în praf, iar singura ploaie este cea de chihlimbar, din sticlă. Aici durerea nu se vindecă cu vorbe, ci pur și simplu se udă„în cerc”, până când venele uită numele, iar noaptea devine mai blândă.
În cântec se regăsesc atât melancolia, cât și un simț al umorului încăpățânat: dacă cerul nu se grăbește să verse ploaia, barmanul este întotdeauna la îndemână. Și în acest„whiskey rain” se aude nu numai disperarea, ci și o ciudată consolare – ca și cum focul din interior poate fi stins doar cu un foc și mai mare.
Versuri și traducere
Versurile acestei piese nu au fost încă adăugate.