She Is My Drug

Iubirea sună aici ca o furtună după o zi sufocantă: mai întâi o ușoară curent pe piele, apoi o ploaie torențială, imposibil de oprit. Fiecare„rain” este ca o picătură pe tâmplă, fiecare vers este o lovitură în inimă, care uneori se scufundă în dulceața codeinei, alteori se smulge din interior din cauza durerii și a sfâșierii.

În acest flux se regăsesc atât tandrețea, cât și dependența, precum și întrebarea dacă cineva poate rezista unei astfel de furtuni de sentimente. Muzica oscilează între euforie și dezolare, ca un asfalt ud pe care îți vine să alergi și să cazi cu fața în ploaie.