Lonely

Senzația că singurătatea nu este o stare de spirit, ci un miros. Un miros atât de pătrunzător, ca detergentul de rufe folosit în exces, încât acum chiar și puloverul șoptește de melancolie în frig. Mulțimea, marea, propriile cearșafuri – totul devine înghesuit, pentru că singurătatea te ajunge din urmă și se așează lângă tine fără să fie invitată. Piesa sună ca o mărturisire că nu are rost să te ascunzi: măștile cad, zâmbetele nu salvează, iar foamea interioară zgârie pereții din interior. Ironia este că, chiar dacă nu spui nimic, oamenii par să„simtă” totuși - pe față, în mers, în aroma cafelei. Rezultă un portret al unui companion tandru, dar nemilos, care mănâncă bucată cu bucată, până când nu mai rămâne decât muzica, pentru a acoperi măcar puțin liniștea.

Vocal: Bella Kay

Producător: Michael Keenan

Necunoscut: Jason Blakerby

Masterizare, mixare: Michael Keenan

Autor: Bella Kay