Sideways

Ca o dispută interioară, în care argumentele se ascund între pauze și priviri oblice. Se pare că totul a fost„pus la culcare” de mult, dar memoria tot se întoarce, aruncă pătura și își amintește de ea. În cap se aude un zgomot, în corp se simte căldura – acea căldură care nu poate fi potolită. Și până când cuvintele nu sunt rostite direct, nu rămâne decât să ascultăm acest ritm nervos, în care ceea ce nu este spus arde mai puternic decât focul.