Jazz Urban

Acid jazz este un gen muzical apărut la sfârșitul anilor 1980 în Marea Britanie, care ocupă un loc la intersecția dintre jazz, funk, soul și muzica electronică de dans. Acesta a devenit o punte între sunetul instrumental tradițional și cultura cluburilor. Genul a devenit cunoscut mai întâi în cluburile londoneze, apoi s-a răspândit în Europa, Japonia și SUA.

Rădăcinile acid jazz-ului se află în scena cluburilor britanice de la mijlocul anilor 1980, unde DJ-ii căutau o modalitate de a combina discurile rare de soul și jazz. Fondatorii mișcării sunt considerați DJ Gilles Peterson și producătorul Eddie Piller, care în 1987 au înființat casa de discuri Acid Jazz Records, care a dat genului numele și platforma pentru primele lansări. Primele susțineri media au venit de la posturile de radio pirat și emisiunile specializate ale BBC Radio, datorită cărora termenul„acid jazz” a intrat rapid în uz.

Din punct de vedere muzical, acid jazz-ul reprezintă o combinație complexă de jazz instrumental și structură ritmică funk, completată de groove electronic, beat-uri hip-hop și voce soul. Se folosesc adesea elemente de jam live, dar prelucrate prin samplere și drum machine. Compozițiile se caracterizează prin tempo moderat (aproximativ 90-110 bătăi pe minut), ritmuri sincopate și secvențe armonice extinse, împrumutate din repertoriul jazz.

Recunoașterea acid jazz-ului a fost duală: criticii au remarcat inventivitatea și rafinamentul său muzical, dar uneori l-au reproșat pentru eclectismul stilistic. Acesta a contribuit la renașterea interesului pentru sunetul live în muzica de club, a inspirat dezvoltarea new jazz-ului, downtempo-ului și hip-hop-ului lo-fi. Din punct de vedere tehnologic, genul a contribuit la popularizarea samplingului vechilor înregistrări de jazz și la integrarea instrumentelor analogice în mediul digital.